Liderii UE se vor strădui încă o dată să îl convingă pe imprevizibilul prim-ministru ungar Viktor Orban să autorizeze un ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, joi, în cadrul unui summit care va fi decisiv pentru unitatea UE, scrie AFP, informează News.ro.
Liderul populist, singurul dintre cele 27 de state membre care a menţinut legături strânse cu Moscova după lansarea invaziei în Ucraina în urmă cu aproape doi ani, şi-a înfuriat omologii la reuniunea din decembrie, opunându-se acestui sprijin financiar esenţial pentru Kiev.
„Înainte!”, a declarat, miercuri, Viktor Orban pe Facebook la sosirea sa la Bruxelles, în ajunul unui summit extraordinar convocat pentru a încerca să iasă din impas.
Proteste ale fermierilor la Bruxelles
Deşi furia comunităţii agricole nu figurează pe ordinea de zi oficială, câteva sute de tractoare sunt aşteptate să se adune în apropierea locului de desfăşurare a reuniunii, în faţa Parlamentului European, potrivit organizatorilor.
Liderul ungar este acuzat la Bruxelles de şantaj la adresa UE pentru a obţine deblocarea fondurilor europene destinate ţării sale, dar îngheţate din cauza unor presupuse încălcări ale statului de drept la Budapesta.
Rezultatul reuniunii de joi pare foarte incert, întrucât negocierile dintre UE şi Budapesta nu au reuşit până acum să găsească un teren comun.
„El riscă să deraieze din nou totul”, se teme o sursă diplomatică care vorbeşte sub rezerva anonimatului. Un oficial european vede însă semnale „ceva mai bune” venind de la Budapesta.
Ajutorul european pentru Ucraina (33 de miliarde sub formă de împrumuturi şi 17 miliarde sub formă de granturi) este inclus într-o prelungire a bugetului UE până în 2027.
Ucraina are nevoie disperată de bani
Kievul are nevoie disperată de acest sprijin pentru a-şi menţine economia pe linia de plutire, în timp ce un pachet de ajutor din partea SUA este blocat în Congres.
Ungaria cere o revizuire anuală a acestui sprijin, cu un vot unanim, dar celelalte ţări UE nu vor să îi ofere o astfel de ocazie de a trage de timp.
Propunerea avansată de UE este de a organiza o dezbatere anuală la nivel de şefi de stat sau de guvern, fără posibilitatea de veto.
În cazul în care nu reuşesc să îl convingă pe omologul lor ungar, ceilalţi lideri au promis să găsească o soluţie pentru a continua să sprijine financiar Ucraina, cel puţin pe termen scurt.
„Într-un fel sau altul, vom găsi o soluţie, cu sau fără Orban, pentru a sprijini Ucraina”, a dat asigurări premierul polonez Donald Tusk.
Una dintre opţiuni ar fi reînnoirea pentru un an a ajutorului macrofinanciar, care în 2023 se ridică la 18 miliarde de euro, o formulă care necesită doar o majoritate calificată.
Dar un sprijin pe mai mulţi ani în afara bugetului european „nu este evident”, recunoaşte un diplomat european.
Atât de mare este frustrarea Budapestei, încât unele state membre au ameninţat că vor continua procedura de sancţionare a Ungariei pentru încălcarea valorilor fundamentale ale UE (articolul 7 din Tratat), iniţiată în 2018.
Această procedură, denumită adesea opţiunea „nucleară”, ar putea teoretic să ducă la suspendarea dreptului de vot al Ungariei la reuniunile europene, dar necesită unanimitatea celorlalţi 26 – o ipoteză puţin probabilă.
La summitul din decembrie, deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, la care Viktor Orban s-a opus de asemenea, a fost posibilă deoarece Orban a fost de acord să părăsească sala în momentul în care s-a luat decizia.
În ajunul reuniunii, Comisia acceptase să deblocheze fonduri de aproximativ 10 miliarde de euro destinate Ungariei şi îngheţate până atunci, citând reformele întreprinse de Budapesta pentru a îmbunătăţi independenţa judecătorilor săi.
Însă fonduri europene în valoare de peste 20 de miliarde de euro sunt încă reţinute, din cauza preocupărilor Bruxelles-ului cu privire la respectarea drepturilor persoanelor LGBT+, a libertăţii academice şi a dreptului de azil în această ţară.
Iar în privinţa acestor puncte, nu s-a înregistrat încă niciun progres în vederea eliberării fondurilor, potrivit Comisiei.
Pe lângă problema bugetului, summitul urmează să discute şi despre creşterea ajutorului militar acordat Ucrainei.
Cancelarul german Olaf Scholz, a cărui ţară este principalul donator european al Ucrainei, a făcut apel la alte ţări să facă mai mult pentru a ajuta Kievul.